Studiu Meta: Supravegherea parentală nu reduce utilizarea compulsivă a rețelelor sociale de către adolescenți

Impactul Supravegherii Parentale

Un studiu intern realizat de Meta, denumit „Project MYST”, în colaborare cu Universitatea din Chicago, a scos la iveală că supravegherea parentală și măsurile de control, precum limitele de timp și accesul restricționat, au un impact nesemnificativ asupra utilizării compulsive a rețelelor sociale de către copii. Studiul a relevat, de asemenea, că adolescenții care au experimentat evenimente stresante în viață sunt mai predispuși să nu își poată modera utilizarea rețelelor sociale în mod corespunzător.

Această descoperire a fost una dintre afirmațiile notabile dezvăluite în timpul mărturiei din cadrul procesului privind dependența de rețelele sociale, care a început săptămâna trecută la Curtea Superioară a Comitatului Los Angeles. Reclamanta, identificată prin inițialele „KGM” sau prenumele „Kaley”, împreună cu mama sa și alți participanți la caz, acuză companiile de social media că au creat produse „dependente și periculoase”, care au condus la probleme precum anxietatea, depresia și alte tulburări.

Procese și Implicații Juridice

Acest caz este acum unul dintre numeroasele procese de referință care vor avea loc în acest an, acuzând companiile de social media de vătămarea copiilor. Rezultatele acestor procese vor influența abordarea acestor companii față de utilizatorii mai tineri și ar putea determina autoritățile de reglementare să ia măsuri suplimentare.

În cadrul acestui proces, reclamanta a dat în judecată Meta, YouTube, ByteDance (TikTok) și Snap, însă ultimele două companii și-au soluționat cererile înainte de începerea procesului. În procesul cu juriu aflat acum în desfășurare în L.A., avocatul lui Kaley, Mark Lanier, a adus în discuție un studiu intern la Meta, despre care a spus că a găsit dovezi că Meta era conștientă de aceste riscuri, dar nu le-a publicat.

Detalii din Studiul Project MYST

În cadrul „Project MYST”, care reprezintă sondajul Meta și Youth Social Emotional Trends, cercetarea Meta a concluzionat că „factorii parentali și de gospodărie au o asociere redusă cu nivelurile de atenție raportate de adolescenți față de utilizarea rețelelor sociale”. Cu alte cuvinte, chiar și atunci când părinții încearcă să controleze utilizarea rețelelor sociale de către copiii lor, fie prin utilizarea controalelor parentale, fie prin reguli și supraveghere casnică, acest lucru nu influențează dacă copilul va folosi excesiv sau compulsiv rețelele sociale. Studiul s-a bazat pe un sondaj realizat pe 1.000 de adolescenți și părinții acestora despre utilizarea rețelelor sociale.

Studiul a notat, de asemenea, că atât părinții, cât și adolescenții au fost de acord că „nu există o asociere între rapoartele parentale sau rapoartele adolescenților privind supravegherea parentală și măsurile de atenție sau capacitate ale adolescenților”. Dacă concluziile studiului sunt corecte, ar însemna că utilizarea unor funcții precum controalele parentale integrate în aplicația Instagram sau limitele de timp pe smartphone-uri nu ar ajuta neapărat adolescenții să devină mai puțin înclinați să folosească excesiv rețelele sociale, a argumentat avocatul reclamantei.

Reacții și Declarații

În timpul mărturiei, șeful Instagram, Adam Mosseri, a afirmat că nu este familiarizat cu „Project MYST”, deși un document părea să indice că a aprobat continuarea studiului. «Facem multe proiecte de cercetare», a spus Mosseri, după ce a susținut că nu-și amintește nimic specific despre MYST în afară de numele său.

Cu toate acestea, avocatul reclamantei a subliniat acest studiu ca un exemplu de ce companiile de social media ar trebui să fie trase la răspundere pentru presupusele lor daune, nu părinții. El a menționat că mama lui Kaley, de exemplu, a încercat să oprească dependența de rețelele sociale a fiicei sale și utilizarea acestora, chiar luându-i telefonul la un moment dat.

Mai mult, studiul a constatat că adolescenții care au avut un număr mai mare de experiențe de viață adverse — precum cei care se confruntă cu părinți alcoolici, hărțuirea la școală sau alte probleme — au raportat o atenție redusă asupra utilizării rețelelor sociale. Acest lucru înseamnă că copiii care se confruntă cu traume în viața reală sunt mai expuși riscului de dependență, a argumentat avocatul.

Pe stand, Mosseri a părut să fie parțial de acord cu această constatare, spunând: «Există o varietate de motive pentru care acest lucru poate fi cazul. Unul pe care l-am auzit des este că oamenii folosesc Instagram ca o modalitate de a scăpa de o realitate mai dificilă.» Meta este atentă să nu eticheteze nicio formă de utilizare excesivă ca dependență; în schimb, Mosseri a declarat că compania folosește termenul „utilizare problematică” pentru a se referi la cineva „care petrece mai mult timp pe Instagram decât se simte bine”.

Avocații Meta, pe de altă parte, au promovat ideea că studiul a fost mai restrâns concentrat pe înțelegerea dacă adolescenții simțeau că folosesc prea mult rețelele sociale, nu dacă erau de fapt dependenți. Ei au încercat, de asemenea, să pună mai multă responsabilitate pe părinți și pe realitățile vieții ca fiind catalizatorul pentru stările emoționale negative ale copiilor precum Kaley, nu produsele de social media ale companiilor.

De exemplu, avocații Meta au subliniat că Kaley era copilul unor părinți divorțați, cu un tată abuziv, și se confrunta cu bullying la școală.

Cum va interpreta juriul constatările studiilor precum „Project MYST” și altele, împreună cu mărturiile din ambele părți, rămâne de văzut. Mosseri a notat, totuși, că constatările MYST nu au fost publicate public și nu au fost emise avertismente pentru adolescenți sau părinți ca rezultat al cercetării.