Este timpul să renunțăm la hibridele plug-in

Hibridele Plug-in: O Promisiune Nerespectată

Vehiculele hibride plug-in (PHEV) au fost adesea promovate ca o soluție de tranziție către vehiculele electrice cu baterii, promițând să reducă emisiile prin operarea ca vehicule electrice pentru călătorii scurte și utilizarea combustibililor fosili pentru cele mai lungi. Totuși, această promisiune este îndeplinită doar dacă vehiculele sunt încărcate regulat. Datele reale preluate din computerele de bord ale vehiculelor arată că acest lucru nu se întâmplă frecvent.

Institutul Fraunhofer a folosit aceste date pentru a determina cât din energia utilizată provine din încărcare. Rezultatele sunt îngrijorătoare: mai puțin de o treime din 1 milion de PHEV-uri din Germania sunt încărcate ocazional sau deloc. Această descoperire ar trebui să atragă atenția producătorilor auto americani care promovează modele PHEV viitoare ca alternative atractive pentru șoferii americani. «Ne dorim să reducem emisiile de CO2 în întreaga noastră gamă, dar o facem într-un mod foarte eficient», a declarat Jim Farley, CEO Ford, într-o conferință de câștiguri recentă.

Ineficiența Reală a PHEV-urilor

Studiul recent arată că PHEV-urile rareori își îndeplinesc promisiunile de eficiență. De exemplu, șoferii Toyota au utilizat electricitatea pentru 44% din energia necesară pentru condus, sugerând că aceștia și-au încărcat vehiculele cel mai frecvent. În schimb, șoferii Porsche au utilizat electricitatea pentru doar 0,8% din energie, ceea ce înseamnă că, în medie, un șofer de Porsche PHEV și-a încărcat bateria mai puțin de 50% din capacitate — o singură dată.

Studiile anterioare au arătat că PHEV-urile produc de aproximativ 3,5 ori mai multe emisii decât ar sugera evaluările oficiale. Acest nou studiu explică de ce, deoarece evaluează direct câtă electricitate au câștigat vehiculele din încărcare. PHEV-urile, la fel ca toate hibridele, pot funcționa într-un mod mixt, folosind atât benzină, cât și electricitate. Studiul a folosit date direct de pe vehicule pentru a separa cele două surse de energie.

Provocările și Viitorul PHEV-urilor

Unul dintre numeroasele neajunsuri ale PHEV-urilor sunt bateriile lor slabe, capabile să alimenteze vehiculul doar pe distanțe scurte. Unele pot parcurge doar câțiva kilometri, în timp ce multe dintre cele vândute în ultimii ani pot funcționa pe energie de la baterie pentru aproximativ 20 până la 30 de mile. Reglementatorii din Europa și producătorii auto au propus autonomii mai mari pentru modelele viitoare, sperând că o baterie mai capabilă va încuraja oamenii să își încarce bateriile mai frecvent.

Totuși, acest lucru nu este garantat. Vehiculele sunt susceptibile să rămână compromise atunci când funcționează pe electroni. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea PHEV-urilor sunt bazate pe platforme de combustibili fosili — motoarele electrice și electronica de putere nu sunt capabile să livreze 100% din necesarul de putere al vehiculului. Când un șofer accelerează brusc, motorul pe benzină trebuie să pornească. În alte vehicule, motorul se pornește pe vreme rece pentru a încălzi cabina. Când se întâmplă acest lucru, «de ce să mai încarci» este aparent o întrebare pe care majoritatea șoferilor de PHEV și-au pus-o.

O Soluție Provizorie: Vehiculele Electrice cu Autonomie Extinsă

O ajustare a formulei PHEV pentru a le face mai dependente de baterii ar putea ajuta. Soluția intermediară este numită vehicul electric cu autonomie extinsă (EREV) și este proiectată să funcționeze pe energie de la baterie până când încărcarea este epuizată, moment în care motorul pe combustibil fosil o reîncarcă. Până acum, niciun EREV nu a necesitat ca proprietarul să îl încarce — ar putea conduce vehiculul pe durata sa de viață pe benzină. BMW a produs un EREV în i3, dar a oprit producția cu ani în urmă. Ford și Stellantis au anunțat ambele camioane EREV, care încă nu au fost lansate pe piață.

Între timp, rețelele de încărcare EV continuă să se extindă. Este posibil ca până când producătorii auto vor produce PHEV-uri și EREV-uri în cantități mari, șoferii să nu mai aibă nevoie de o plasă de siguranță sub forma unui motor pe benzină. (Familia mea a ajuns la această concluzie acum doi ani. După un deceniu împărțit între un BMW i3 EREV și un Chrysler Pacifica Hybrid PHEV, am trecut la un Kia EV9.)

Producătorii auto tradiționali, care și-au reconsiderat strategiile de electrificare de mai multe ori decât îmi amintesc, ar putea fi forțați să schimbe din nou direcția.

PHEV-urile ar fi putut fi o soluție interesantă pe hârtie, dar nu au reușit să livreze în lumea reală.